Zbor cu parasuta

Am facut-o si pe asta! Nu credeam ca se va intimpla atit de repede! Dupa ce anul trecut am realizat un reportaj despre sariturile cu parasuta pe aerodromul de la Vadul lui Voda, inca un vis de -al meu s-a implinit! Am zburat cu parasuta!
Ei bine, nu am sarit din avion, dar am plutit de-asupra Marii Mediterane la o inaltime de 200 de metri. S-a intimplat in Turcia! Emotiile sunt de nedescris. Pur si simplu cu greu gasesc cuvintele potrivite. Nu mi-a fost frica nici macar pentru o secunda. Poate pentru ca eram mai mult decit pregatita din punct de vedere moral. Doar mi-am imaginat de atitea ori ca zbor…

Uneori vintul sulfa mai tare si ma clatina atit de puternic incit credeam ca am sa fac ,,acrobatii’’ in aer. Alteori, funiile de la parasuta scirtiau… mi se parea ca nu mai au mult si se rup… Si unde o sa cad? In apa! Am vesta de salvare, iar pe barca cu motor se aflau 2 salvamari. Nu aveam de ce sa imi fac griji…
De acolo, de sus vedeam tot orasul Belek, iar oamenii de pe plaja mi se pareau mici de tot. Cu greu il recunosteam pe cameramanul Vitalie Moisei, care urma sa-mi faca din mina atunci cind era gata sa incep sa fac un stand-up. Era pacat sa zbor cu parasuta si sa nu fac un stand-up. Asa ca ii multumesc lui Vitalie pentru ca m-a suportat! 
M-am aflat in aer circa 20 de minute, de doua ori mai mult decit ceilalti curajosi. Le-am spus organizatorilor ca le fac publicitate pe gratis si de asta m-au lasat sa plutesc mai mult   . 
Placerea m-a costat 50 de dolari. Daca as putea, as zbura in fiecare zi… Acum trebuie sa trec la urmatorul pas… sa sar din avion…. Si cred ca se va intimpla in curind.