Zbor cu parasuta

Am facut-o si pe asta! Nu credeam ca se va intimpla atit de repede! Dupa ce anul trecut am realizat un reportaj despre sariturile cu parasuta pe aerodromul de la Vadul lui Voda, inca un vis de -al meu s-a implinit! Am zburat cu parasuta!
Ei bine, nu am sarit din avion, dar am plutit de-asupra Marii Mediterane la o inaltime de 200 de metri. S-a intimplat in Turcia! Emotiile sunt de nedescris. Pur si simplu cu greu gasesc cuvintele potrivite. Nu mi-a fost frica nici macar pentru o secunda. Poate pentru ca eram mai mult decit pregatita din punct de vedere moral. Doar mi-am imaginat de atitea ori ca zbor…

Uneori vintul sulfa mai tare si ma clatina atit de puternic incit credeam ca am sa fac ,,acrobatii’’ in aer. Alteori, funiile de la parasuta scirtiau… mi se parea ca nu mai au mult si se rup… Si unde o sa cad? In apa! Am vesta de salvare, iar pe barca cu motor se aflau 2 salvamari. Nu aveam de ce sa imi fac griji…
De acolo, de sus vedeam tot orasul Belek, iar oamenii de pe plaja mi se pareau mici de tot. Cu greu il recunosteam pe cameramanul Vitalie Moisei, care urma sa-mi faca din mina atunci cind era gata sa incep sa fac un stand-up. Era pacat sa zbor cu parasuta si sa nu fac un stand-up. Asa ca ii multumesc lui Vitalie pentru ca m-a suportat! 
M-am aflat in aer circa 20 de minute, de doua ori mai mult decit ceilalti curajosi. Le-am spus organizatorilor ca le fac publicitate pe gratis si de asta m-au lasat sa plutesc mai mult   . 
Placerea m-a costat 50 de dolari. Daca as putea, as zbura in fiecare zi… Acum trebuie sa trec la urmatorul pas… sa sar din avion…. Si cred ca se va intimpla in curind. 

Un salt cu parasuta

Vreau sa zbor cu parasuta! Cind le spun acest lucru unor prieteni, primesc acelaşi răspuns: esti nebuna! Poate si sunt, dar sensazitiile pe care le ai cind zbori cred ca sunt de nedescris.

Ca sa inteleg si eu un pic ce inseamna saltul cu parasuta, am decis sa realizez un reportaj la aceasta tema.

De fapt, in capul meu, a cameramanului si a soferului era un singur lucru ,,SARIM’’. Ne-am pregatit moral pentru asta. Cel putin eu o saptamina intreaga inainte de somn imi imaginam cum am sa fac primul pas in aer. Cind i-am zis sefei ce avem de gind sa facem, ne-a spus ca ne permite sa mergem la Vadul lui Voda ca sa filmam reportajul cu o singura conditie ,, Doamne fereste sa sariti’’! Cu totii am dat din cap, semn ca am inteles si vom fi ascultatori.

Era duminica. In jumatate de ora am ajuns de la Chisinau la Vadul lui Voda, acolo unde se afla aerodromul. Cind am coborit din masina, simteam ca mi se urca nivelul adrenalinei in singe.
Dar am avut ghinion. Vintul era foarte puternic si instructorul nu ne-a permis sa sarim.

In schimb, am admirat un spectacol frumos si mi-am facut un reportaj bun, cred eu.
Si daca tot nu am putut sa sar, m-am ales macar cu niste poze frumoase.
Cred ca am slabit in acea zi cit am carat parasuta in spate. Intreg echipamentul are aproape 25 de kg.

Intr-o zi, cu siguranta am sa-mi implinesc visul…am sa sar cu parasuta. Pina atunci insa pastrez amintirile frumoase de pe aerodrom. Vedeti mai jos reportajul si un filmulet, realizat de cameramanul Ivan Zaplitnii.


Filmuletul:

Reportajul: