Adresare către Preşedintele României, Traian Băsescu De la Mişcarea social- patriotică „Voievod”

  Stimate Domnule Preşedinte Traian Băsescu, mult stimaţi demnitari ai României, mişcarea social- patriotică „Voievod” îşi exprimă indignarea, protestul şi regretul faţă de declaraţia şefului Statului Român din 12.04.2009 în plenul Camerelor Reunite ale Parlamentului României, conform căreia Statul Român nu este indiferent de soarta celor 4 mln. de români din stînga Prutului.
  Vă aducem la cunoştinţă că în conformitate cu dreptul internaţional, o persoană poate fi numită cetăţean al unui stat doar în cazul în care el deţine cetăţenia acestui stat. Din informaţii statistice cunoaştem că în Republica Moldova conform recensămintelor care au avut loc în 2004, separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean şi în Transnistria sau declarat români 74.276 de cetateni ,adică 2,2% din populaţia R.Moldovei. Drept aceea, Dumneavostră nu aveţi nici un drept să catalogaţi drept români cei 4 mln. de cetăţeni din stînga Prutului, lucru care generează conflicte inter-etnice şi instabilitate în interiorul Republicii Moldova.
  Dacă e să ţinem cont de factorul istoric pe care Dumneavoastră îl exploataţi atît de mult, păi noi vă aducem la cunoştinţă că în dreapta Prutului sunt peste 10 mln. de moldoveni stră strănepoţi ai lui Ştefan cel Mare. 
  De aceea, vă rugăm în momentul în care doriţi să mai cîştigaţi cîteva procente în rating-ul Dumneavoastră, gîndiţi-vă foarte bine şi consultaţi atît date istorice cît şi statistice.
  

Cu respect, 
Mişcarea social- patriotică „Voievod”  

Rezolutia PE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Republica Moldova
7 Mai 2009 — Parlamentul European,

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Republica Moldova, în special rezoluția din 24 februarie 2005, precum și rezoluțiile privind Politica europeană de vecinătate (PEV) și cooperarea regională la Marea Neagră.
– având în vedere declarația finală și recomandările reuniunii Comisiei parlamentare de cooperare UE- Republica Moldova din 22-23 octombrie 2008,
– având în vedere Documentul de strategie al Comisiei Europene pentru 2004, inclusiv raportul de țară pentru Republica Moldova.
– având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, semnat la 28 noiembrie 1994 și care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998,
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 3 decembrie 2008 privind parteneriatul estic [COM(2008)0823)],
– având în vedere ajutorul oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova în cadrul IEVP, inclusiv ajutorul pentru proiectul intitulat „Sprijin electoral pentru Republica Moldova”, care a oferit asistență financiară pentru desfășurarea de alegeri libere și corecte în Republica Moldova,
– având în vedere Planul de acțiune UE- Republica Moldova din cadrul PEV, adoptata la cea de a șaptea reuniune a Consiliului de cooperare EU - Moldova, la 22 februarie 2005, precum și rapoartele de monitorizare anuale privind Republica Moldova,
– având în vedere acordul de facilitare a eliberării vizelor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, semnat în 2007,
– având în vedere raportul privind rezultatele și concluziile preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 din Republica Moldova și raportul post-electoral al OSCE/BIDDO referitor la perioada 6-17 aprilie 2009, 
– având în vedere declarația comună a miniștrilor afacerilor externe din Franța, Cehia și Suedia privind situația din Republica Moldova din 9 aprilie 2009,
– având în vedere declarațiile Președinției UE privind situația din Republica Moldova din 7 și 8 aprilie 2009,
– având în vedere Concluziile Consiliului Afaceri generale și relații externe din 27-28 aprilie 2009, precum și schimbul de opinii asupra acestei chestiuni cu Președinția UE făcut în cadrul Comisiei pentru afaceri externe din 28 aprilie 2009,
– având în vedere declarația dlui Javier Solana, Înalt Reprezentant al UE pentru PESC, din 7 și 11 aprilie 2009, privind situația din Republica Moldova,
– având în vedere declarațiile dnei Benita Ferrero-Waldner, Comisar pentru relații externe, din 6,7 și 11 aprilie 2009 privind situația din Republica Moldova,
– având în vedere declarația echipei de țară a ONU în Republica Moldova din 12 aprilie 2009,
– având în vedere Rezoluția nr. 1280 a Consiliului Europei din 24 aprilie 2002,
– având în vedere Memorandumul privind Moldova al organizației Amnesty International din 17 aprilie 2009, referitor la situația din Republica Moldova din cursul și de după evenimentele din 7 aprilie 2009, 
– având în vedere raportul delegației sale ad hoc în Republica Moldova, a cărei vizită a avut loc între 26 și 29 aprilie 2009,
– având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât PEV și parteneriatul estic, care urmează să fie lansat în curând, recunosc aspirațiile europene ale Republicii Moldova și importanța acesteia ca țară având profunde legături istorice, culturale și economice cu statele membre ale Uniunii Europene;

B. întrucât planul de acțiune UE-Moldova elaborat în cadrul PEV vizează încurajarea reformelor politice și instituționale în Republica Moldova, inclusiv în domeniul democrației și al drepturilor omului, al statului de drept, al independenței sistemului de justiție și al libertății presei, precum ți în ceea ce privește relațiile de bunăvecinătate;

C. întrucât s-a stabilit ca în iunie 2009 să se lanseze negocierile privind noul acord dintre Republica Moldova și UE cu ocazia Consiliului de cooperare UE-Moldova;

D. întrucât Republica Moldova este membru al Consiliului Europei și al OSCE, angajându-se astfel să promoveze în mod veritabil democrația și să respecte drepturile omului, inclusiv în ceea ce privește prevenire și combaterea torturii, a relelor tratamente și a altor tratamente inumane și degradante;

E. întrucât alegerile parlamentare au avut loc în Republica Moldova la 5 aprilie 2009 și întrucât acestea au fost monitorizate de o misiune internațională de observare a alegerilor compusă din OSCE/BIDDO și reprezentanți ai Parlamentului European, Adunării Parlamentare OSCE și ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei; 

F. întrucât în timpul perioadei pre-electorale au fost exprimate îngrijorări serioase cu privire la controlul exercitat de către guvern asupra mass-mediei publice, la intimidarea și hărțuirea liderilor opoziției, precum și a mass-mediei private, dar și la utilizarea necorespunzătoare a resurselor administrative în avantajul partidului de guvernământ;

G. întrucât între 500 000 și 1 milion de cetățeni moldoveni trăiesc în afara granițelor și întrucât mai multe apeluri semnate de un număr mare de ONG-uri și asociații din diaspora moldoveană au fost adresate autorităților moldovene anterior alegerilor din 5 aprilie și ignorate de către acestea, inclusiv un apel lansat în februarie 2009, adresat Președintelui Republicii Moldova, Președintelui Parlamentului și Primului-ministru al Moldovei, referitor la privarea de dreptul la vot al cetățenilor moldoveni ce trăiesc în afara țării; întrucât numărul alegătorilor moldoveni din afara Republicii Moldova a fost foarte mic (22 000);

H. întrucât autoritățile de facto ale regiunii separatiste Transnistria au împiedicat participarea la alegeri a unui număr mare de cetățeni din Moldova;

I. întrucât misiunea internațională de observare a alegerilor a conchis, în cuprinsul constatărilor sale preliminare, că alegerile au respectat un mare număr de norme și angajamente internaționale, dar că asigurarea unui proces electoral lipsit de ingerințe administrative nedorite și ridicarea gradului de încredere a publicului necesită îmbunătățiri suplimentare;

J. întrucât partidele din opoziție și Coaliția 2009 s-au plâns cu privire la numeroasele neregularități înregistrate în timpul alegerilor din 5 aprilie 2009 în pregătirea listelor de alegători și a listelor suplimentare, precum și în numărarea și înregistrarea voturilor;

K. întrucât, în urma unei renumărări, rezultatele finale ale alegerilor au fost publicate de Comisia Electorală Centrală la 21 aprilie 2009 și validate de Curtea Constituțională la 22 aprilie 2009;

L. întrucât evenimentele ce au survenit alegerilor au fost caracterizate de violențe și de semnificativa campanie de intimidare și violență a guvernului moldovean, punând astfel sub semnul întrebării angajamentul autorităților moldovene în favoarea valorilor democratice și a drepturilor omului, precum și însăși existența încrederii publice în aceste autorități;

M. întrucât protestele pașnice au fost determinate de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor și de neîncrederea în instituțiile publice, inclusiv în cele care au administrat procesul electoral, și întrucât acte regretabile de violență au fost exploatate de către autorități pentru a intimida societatea civilă, prin reacția violentă și disproporționată, și pentru a limita și mai mult drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor moldoveni, aflate și așa într-o stare fragilă;

N. întrucât este acceptat faptul că cel puțin 310 persoane au fost arestate și reținute, dintre care unele se află încă sub arest și întrucât, în timpul arestului, mai multe persoane au fost supuse unor rele tratamente sistematice în cadrul secțiilor de poliție într-o măsură ce poate fi considerată drept tortură;

O. întrucât arestările fără mandat și bătăile administrate civililor de către membri neidentificați ai forțelor de ordine nu au părut a fi îndreptate către calmarea situației ci au constituit mai degrabă acte deliberate de represiune;

P. întrucât au fost comise abuzuri grave ale drepturilor omului de către autoritățile moldovene și întrucât continuă hărțuirea nejustificată a reprezentanților societății civile și a protestatarilor, având loc în continuare nerespectarea statului de drept și a convențiilor europene relevante la care Republica Moldova este parte;

Q. întrucât guvernul moldovean a acuzat România de implicare în demonstrațiile post-electorale și a expulzat ambasadorul român; întrucât guvernul moldovean a reintrodus, de asemenea, obligativitatea vizelor în cazul cetățenilor acestui stat membru al UE;

R. întrucât trebuie subliniat că nu a apărut niciun indiciu sau dovadă serioasă pe baza căreia vreunul dintre statele membre ale UE să poată fi acuzat că ar fi responsabil pentru evenimentele violente din ultimele săptămâni; 

S. întrucât un parteneriat veritabil și echilibrat nu poate fi dezvoltat decât pe baza unor valori comune cu privire, în special, la asigurarea democrației, a statului de drept și a respectării drepturilor omului și a libertăților civile; 

T. întrucât Uniunea Europeană urmărește să instituie, prin programul său de parteneriat estic, o mai mare stabilitate, o mai bună guvernanță și dezvoltarea economică a Republicii Moldova și a celorlalte țări de la frontiera sa răsăriteană, 

1. subliniază importanța unei relații mai apropiate între UE și Republica Moldova și confirmă necesitatea de a colabora în vederea ridicării gradului de stabilitate, securitate și prosperitate pe continentul european și a prevenirii apariției unor noi linii de demarcație;

2. reafirmă angajamentul său de a continua un dialog de substanță și orientat către rezultate cu Republica Moldova, dar acordă o mare importanță introducerii unor dispoziții ferme privind statul de drept și respectarea drepturilor omului, subliniind totodată că o consolidare continuă a relațiilor, inclusiv prin încheierea unui nou acord îmbunătățit, ar trebui să fie condiționată de un angajament real și evident al autorităților moldovene în favoarea democrației și a drepturilor omului;

3. subliniază că deplina conformitate cu normele democratice internaționale înainte, în cursul și după desfășurarea procesului electoral este de cea mai mare importanță pentru dezvoltarea relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană; 

4. condamnă cu fermitate campania amplă de hărțuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului și toate celelalte acțiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegerile parlamentare; 

5. îndeamnă autoritățile moldovene să înceteze de îndată orice arestări ilegale și să conducă țara în conformitate cu angajamentele și obligațiile internaționale asumate, în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile omului; 

6. se declară profund îngrijorat de arestările ilegale și arbitrare și de numeroasele încălcări ale drepturilor omului ale persoanelor arestate, îndeosebi în ceea ce privește dreptul la viață, dreptul de a nu fi supus abuzului fizic, tratamentele inumane, de tortură sau punitive, dreptul la libertate și la securitate, dreptul la justiție și dreptul la libertatea de adunare, de asociere și la liberă exprimare, precum și de faptul că aceste abuzuri continuă; 

7. subliniază că trebuie instituit un dialog național, cu participarea guvernului și a partidelor de opoziție, în cadrul unui efort susținut de ameliorare semnificativă a procedurilor democratice și a funcționării instituțiilor democratice din Republica Moldova și să soluționeze fără întârziere deficiențele semnalate în constatările misiunii internaționale de observare a alegerilor; 

8. subliniază totodată că tensiunile interne existente în Republica Moldova sunt foarte mari și, prin urmare, consideră cu fermitate că este necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei și a unor experți independenți, care să asigure un proces transparent și imparțial de investigare; 

9. insistă ca toți cei ce s-au făcut răspunzători de brutalitate și violențe îndreptate împotriva persoanelor reținute să fie aduși în fața justiției; insistă, de asemenea, ca constatările comisiei de anchetă să conducă la o reformă veritabilă a sistemului judiciar și a forțelor de poliție din Republica Moldova; 

10. solicită lansarea unei investigații speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor ce au urmat alegerilor, precum și în cazul tuturor acuzațiilor de viol sau rău tratament în timpul detenției, și a arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru și a lui Gabriel Stati; 

11. condamnă campania de hărțuire lansată de autoritățile moldovene împotriva jurnaliștilor, a reprezentanților societății civile și ai partidelor din opoziție, îndeosebi arestarea și expulzarea jurnaliștilor, întreruperea accesului la pagini de internet și la posturi de televiziune, emiterea de mesaje propagandistice pe posturile publice și blocarea accesului la mass-media publice al reprezentanților opoziției; consideră că aceste acțiuni sunt menite să izoleze Republica Moldova de controlul public și al presei interne și internaționale; regretă și condamnă continuarea acestei cenzuri prin intermediul scrisorilor trimise de Ministerul pentru afaceri interne și de Ministerul de Justiție către ONG-uri, partide politice și mass-media; 

12. deplânge ferm decizia autorităților moldovene de extrădare a ambasadorului român și de introducere a obligativității vizelor pentru cetățenii acestui stat membru al Uniunii Europene; insistă asupra faptului că discriminarea cetățenilor UE pe baza originii lor naționale nu este acceptabilă și solicită autorităților moldovene reinstituirea regimului lipsit de vize pentru cetățenii români; 

13. îndeamnă, totodată, insistent Consiliul și Comisia să revizuiască sistemul de vize al UE pentru Republica Moldova, în vederea relaxării condițiilor regimului de acordare a vizelor cetățenilor moldoveni, îndeosebi a condițiilor financiare, iar călătoriile regulate să se poată desfășura în condiții mai bune; își exprimă însă speranța că cetățenii moldoveni nu vor profita de un sistem de călătorie și de acordare a vizelor mai bun pentru a începe un exod în masă, ci vor fi încurajați să contribuie activ la dezvoltarea în continuare a țării lor natale;

14. observă că acuzațiile conform cărora un stat membru al UE ar fi fost implicat în evenimentele ce au avut loc par nefondate și nu au fost dezbătute sau reluate în reuniunile Delegației ad-hoc în Republica Moldova; 

15. solicită dovezi clare și substanțiale în sprijinul oricăror acuzații lansate de guvernul moldovean cu privire la presupusele acțiuni criminale ale protestatarilor și implicarea unor guverne străine; 

16. ia act de declarațiile autorităților moldovene cu privire la deschiderea unui dosar penal privind „încercarea de subminare a autorității statului la 7 aprilie” și solicită ca această investigație să fie condusă de manieră transparentă și să elucideze toate acuzațiile făcute de autoritățile moldovene cu privire la o posibilă participare a uneia sau mai multor țări terțe în aceste evenimente; 

17. deși condamnă toate actele de violență și vandalism, consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale și drept un „complot anticonstituțional”; consideră că protestele pașnice au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituțiile publice și de insatisfacția cu privire la situația socială și economică din Republica Moldova; 

18. consideră că singura cale pentru a depăși actuala situație din Republica Moldova o reprezintă un dialog constructiv cu partidele din opoziție, cu societatea civilă și cu reprezentanții organizațiilor internaționale;

19. subliniază faptul că orice noi alegeri necesită un consens între opoziție și guvern privind îmbunătățiri concrete ale procesului electoral;

20. reafirmă importanța independenței sistemului judiciar și a mass-mediei și solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta independența editorială a tuturor serviciilor media, inclusiv a Radio-televiziunii Moldova și încetarea oricărei intimidări a canalului ProTV și a oricăror amenințări în ceea ce privește prelungirea licenței acestuia, precum și a îmbunătățirii considerabile a legii electorale moldovene drept elemente esențiale pentru viitoarele procese electorale și pentru consolidarea democrației în Republica Moldova; 

21. deplânge faptul că guvernul moldovean nu a făcut nici un efort pentru a facilita votul cetățenilor moldoveni care trăiesc în străinătate, în concordanță cu sugestiile Comisiei de la Veneția; solicită autorităților moldovene să adopte măsurile necesare pentru ca aceste deziderate să fie îndeplinite în timp util; 

22. subliniază discrepanțele importante dintre raportul preliminar al OSCE/BIDDO privind desfășurarea alegerilor și afirmațiile formulate de un număr important de ONG-uri din Republica Moldova referitoare la numeroasele nereguli; subliniază faptul că trebuie să se țină seama de astfel de discrepanțe în cadrul revizuirii viitoare a activităților OSCE/BIDDO de observare a alegerilor și a contribuției UE la misiuni internaționale de observare a alegerilor; 

23. consideră că, în vederea menținerii credibilității sale în fața cetățenilor moldoveni, UE ar trebui să fie implicată de manieră activă, profundă și amplă în gestionarea actualei situații; solicită Consiliului să ia în considerare posibilitatea trimiterii unei misiuni de sprijinire a statului de drept în Republica Moldova, pentru a acorda asistență autorităților însărcinate cu aplicarea legii în procesul acestora de reformare, în special în domeniile poliției și justiției; 

24. subliniază că Comisia, Consiliul și statele membre fac uz pe deplin de PEV și, în special, de noul program de parteneriat estic, pentru a institui o mai mare stabilitate, o mai bună guvernanță și a asigura o dezvoltare economică echilibrată în Republica Moldova și în celelalte țări de la frontiera răsăriteană a Uniunii; 

25. invită Comisia să garanteze că finanțarea UE de care beneficiază Republica Moldova în domeniul drepturilor omului și al libertăților fundamentale are o rază mai largă de acțiune, în special prin utilizarea deplină a instrumentului european pentru democrație și drepturile omului și a dispozițiilor PEV; solicită Comisiei să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernanțe și dezvoltării democratice; 

26. solicită Consiliului și Comisiei să consolideze misiunea Reprezentantului special al UE în Republica Moldova, atât în ceea ce privește sfera sa de cuprindere, cât și mijloacele; 

27. își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și subliniază că este necesar ca UE să aibă un rol mai puternic în găsirea unei soluții la problema reprezentată de Transnistria; 

28. subliniază încă o dată că Uniunea Europeană trebuie să facă tot ceea ce îi stă în putință pentru a oferi poporului moldovean un viitor cu adevărat european; îndeamnă insistent toate forțele politice din Republica Moldova și partenerii Moldovei să nu profite de actuala stare de instabilitate pentru a abate Moldova de pe drumul său către Europa;

29. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Adunărilor Parlamentare ale Consiliului Europei și OSCE și Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova.

Criza economica loveste rau jurnalistii

Dupa ce sute de intreprinderi din republica si-au sistat activitatea, iar asta inseamna ca mii de oameni au ramas fara un loc de munca, criza s-a infiltrat si in rindul jurnalistilor! Asta chiar daca la inceputul anului autoritatile trimbitau ca R. Moldova nu va fi afectata de recesiunea mondiala.
Mai multi colegi din breasla s-au plins ca sefii i-au anuntat despre reducerea salariilor, din cauza crizei. Se pare ca cel mai mult au de suferit jurnalistii de la EUTV , unde li s-a spus ca vor primi o leafa mai mica cu pina la 40 %.Trist.
Din surse neoficiale, si la PROTV Chisinau salariile se vor reduce cu pina la 30 de procente, iar la PRIME cu pina la 20 %. Tot la PRIME se zvoneste ca au fost concediate peste 20 de persoane.
Colegi de la Compania Teleradio -Moldova au afirmat ca salariile lor vor avea de suferit, pentru ca mai multe emisiuni vor fi scoase din grila pe perioada estivala.
Deci, vor avea mai putin de lucru, dar si o leafa mai mica.

Sunt sigura ca in timpul apropiat si alte institutii media vor anunta despre micsorarea salariilor. Ce-i de facut? Nu stiu. Asteptam sa treaca criza!?

Cu doi ani in urma, de ziua mea mama mi-a facut cadou o cota. Deci, sunt fata cu pamint. Am vreo 80 de ari. Cred ca ma duc la tara si ma apuc de lucrat terenul. Nu am sa fiu bogata, dar de foame, sunt sigura ca nu o sa mor. 

Cine se insoara cu Fatima?

Dupa ce au spart audientele cu show-ul ,,Fabrica de Staruri’’, cei de la PRIME TV ne pregatesc o noua surpriza. Din toamna, pe micile ecrane vom putea urmari un reality-show, care o va avea protagonista pe Fatima, una dintre finalistele Fabricii de Staruri. Deocamdata, modul in care se va desfasura proiectul este tinut in secret. Se stie insa ca Fatima isi va alege un mire in timpul show-ului, iar barbatii care vor dori sa –i cucereasca inima vedetei de culoare, vor fi pusi la mai multe incercari. 

Filmarile show-ului vor avea loc in satul Trebujeni din raionul Orhei. Un loc pitoresc si bine ales, zic eu. Asta e tot ce stiu. Cind aflu mai multe, mai scriu. 

Jeep Safari

Pe linga mare, plaja, munte, baklava si alte bunatati in Turcia ai posibilitatea sa vizitezi locuri foarte frumoase. Agentiile turistice se gasesc la orice colt, asa ca un consultant te ajuta sa iti alegi turul perfect. 
Anul trecut cind am fost in Turcia am fost in doua excursii: una pe iaht(6 ore pe Marea Mediterana ) si alta pe muntele Tahtali (2635metri).
Acum am ales Jeep Safari. Am parcurs 120 de km cu jeep-ul prin muntii Taurus.

Primul popas l-am facut intr-un satuc, unde o turcoaica ne-a facut suc fresh de fructe. Un pahar costa 2 dolari.

 
Pentru alti 2 dolari poti sa faci o mica plimbare cu magarul. 

 
La circa 300 de metri mergem sa vedem un copac milenar. In limba turca se numeste Cigari si are peste 2000 de ani.

Muntii Taurus sunt superbi, mai ales in aprilie cind pe unele virfuri poti vedea inca zapada.

 

La amiaza am luat prinzul intr-un asa -numit restaurant de la poalele muntilor, unde am mincat peste de riu copt la gratar. Alaturi de restaurant se afla o pestera adinca de jumatate de kilometru. Intrarea costa 1 dolar.

 In poza de majos se vad ramasitele unui castel din timpul Imperiului Bizantin.

Ultimul popas -pe malul unui riu de munte. Toata lumea face poze.

Jeep Safari Tur dureaza cam 6 ore si costa 40-50 de dolari. In prêt este inclus si prinzul.

Queen Elizabeth -hotelul visurilor mele

In vara 2008, am trecut intimplator pe linga acest hotel. Nu stiam de existenta lui. M-a fascinat din prima. WOOOW!!! Un vapor in mijlocul oraselului!
Atunci mi-am zis: ,, Intr-o zi, ma voi intoarce aici’’.

Am venit la Chisinau si am inceput sa caut informatii despre hotelul Queen Elizabeth. M-am bucurat ca preturile nu erau peste puterile mele.
Am inceput sa visez si … visul s-a implinit.

Queen Elizabeth este un hotel de 5 stele situat in localitatea Goynuk, la 8 km de orasul Kemer, regiunea Antalya.
In primul rind m-a atras arhitectura hotelului. Queen Elizabeth este construit in forma unui vapor, care are o lungime de circa 200 de metri.
Hotelul dispune de 395 camere care sunt dotate cu aer conditionat, televizor, uscator de par, safe, internet si balcon.
Daca ai chef de dans, mergi la discoteca. Vrei sa faci sport, ai la dispozitie un teren de golf, poti sa joci volei, tennis, bowling etc. Hotelul este plin de baruri si restaurante.
Chiar daca am fost aici in luna aprilie, hotelul era plin. Din cite am inteles, turistii vin pe parcursul intregului an, nu numai in sezonul estival. Majoritatea erau arabi, care au venit la odihna cu familia. Erau insa si multe persoane din Israel si Rusia.

In aprilie, apa marii este cam rece, dar totusi am intrat pentru 5 minute. De fapt, plaja inca nu era amenajata, iar majoritatea turistilor se bronzeaza la piscina, care este una impresionanta.

Am stat doar trei zile in acest hotel, dar a fost o vacanta de vis. Visati, caci visele devin realitate!

Ieri, in timpul manifestatiilor violente, m-am aflat printre protestatari! Ce am observat?

Foarte multi tineri, care, dupa mine, habar nu au de politica si de ce au venit acolo.

 

Scopul lor parea unul singur. Sa distruga cit mai mult pentru ca astfel vor deveni ,,eroi’’.

Pe geamurile Parlamentului zburau documente, unele din ele banuiesc ca sunt importante, televizoare, scaune, obiecte persoanale ale deputatilor. Pe scurt, tot ce le cadea sub mina, era aruncat pe geam.

Unii, inspirati de la tv, si si-au pus acoperit fata, la fel cum o fac teroristii.  

In spatele Parlamentului au fost rasturnate si incendiate doua masini, cu care au venit fortele de ordine. In orice moment, automobilele puteau sa explodeze.

Cu siguranta ar fi fost raniti si poate chiar morti. Cine avea sa fie de vina?

Indraznesc sa spun ca s-a furat. Am vazut cu ochii mei cum tinerii inveleau in draperii monitoare de la computer, tastiere, etc.

Unul dintre manifestanti se lauda ca s-a ales cu o masuta de gazete din biroul lui Marian Lupu. Altii, mai invidiosi, se intrebau cum au sa o duca acasa. 

Fratilor, asa vreti voi sa-i dati jos pe comunisti?! 

1 aprilie –o zi exploziva

1 aprilie 2009. Ora 6 dimineata. Dorm de rupe pamintul. Suna telefonul. Il caut buimacita. In sfirsit, raspund. Un prieten imi spune ca in raionul Causeni s-a produs o explozie, iar flacarile incendiului se vad din satele vecine. Ma trezesc brusc. Unii poate ar fi crezut ca este o gluma de 1 aprilie… eu nu m-am gindit la asta.

Primul lucru care imi vine in cap e sa sun la Departamentul Situatii Exceptionale ca sa verific informatia. Dupa ce am dat citeva telefoane, cineva de la DSE imi confirma ca situatia este grava.
Sun soferul si cameramanul si pornim la munca. Ne asteapta o zi grea, le zic eu. Asa a si fost.
La ora 8.00 eram deja in satul Copanca, acolo unde s-a produs incidentul.

Adevarata aventura aici a inceput. Explozia s-a produs pe un lan, care se afla la kilometri buni de sat. Cu masina noastra, nici vorba sa ajungem acolo. Era un noroi pina la git. Niste politisti ne spun ca pina la locul incidentului este cam 1,5 km.

-Ce facem? Ma intreaba soferul.
- Nici gind sa ma intorc inapoi. Doar nu am batut atita drum ca sa fac cale intoarsa!

Pornim la fuga printr-o aratura.

-Azi facem sport de dimineata, glumesc eu.

Dupa ce am mers cam 2 km ne-am ratacit. Gluma se cam ingroasa. Nu stiam pe unde sa o luam. Nici vorba de vreo explozie. Ne-am orientat, totusi, dupa jeep-urile care se duceau incolo.

Pina la urma, dupa ce am mers cam 8 km pe jos, pe noroi si cu tripied si camera in spate am ajuns la locul incidentului. Aici ghinion. Explozia s-a produs pe teritoriul Transnsitriei, iar de filmat nici vorba nu poate fi.
- Aveti acreditare? Ne intreaba un nene separatist in lima rusa.
- Nu, zic eu. Adica… da dar nu e la noi. Este la Tiraspol, dar nu am putut sa trecem sa o luam.
- Atunci va rugam sa parasiti teritoriul nostru!
- Dar aici e si teritoriul nostru, nu numai al vostru, ripostez eu.
- Nu! Plecati de buna voie sau va alungam cu forta.

Dupa cietva telefoane disperate pe la Tiraspol, imi dau seama ca nu am incotro.
Dar … nu vroiam sa plec. I-am facut semn cameramanul sa faca macar citeva imagini, ca sa nu ma intorc cu mina goala acasa.
Intre timp, il zaresc pe consilierul ministrului de interne pe probleme speciale.
Ma apropii de el si il salut in lima romana.
El ramine nedumerit si nu imi raspunde. Dupa ce m-am adresat la el pe nume, a schimbat citea vorbe cu mine.
Il rog sa vorbeasca cu separatistii ca sa ne permita sa luma imagini macar citeva minute.
-Nu vreau provocari, imi raspunde el.
-Inteleg… atunci imi acordati un interviu.
-Nu am voie…
De fapt, ma asteptam la asa raspuns. Sunt patita cu domnul consilier.

Am iesit de pe ,,teritoriul transnistrean’’ si am incercat sa facem imagini din ,,tara noastra’’.
Si iarasi intervine nenea separatist.
-Nu puteti filma pentru ca acesta este ,,pamint transnsitrean’’, dar arendat de Moldova.
Am reusit totusi sa tragem citeva cadre. Ma gindeam sa fac un stand –up si sa ma intorc in sat sa discut cu oamenii care au auzit bubuitura. Ma asteaptu insa cei 8 km de drum plin de noroi.
Am pornit pe jos, dar am avut noroc. Cineva ne-a luat cu masina si ne-a scos de acolo.
Cind am ajuns la masina noastra, lasata la o margine de lan, am rasuflat usurati. Am scapat de cosmarul de a merge prin aratura.
Am vorbit cu oamenii din Copanca. Unii au crezut ca e vorba de sfirsitul lumii, altii ca s-a inceput razboiul. Acum erau linistiti, temerile lor nu s-au adeverit.
Am ajuns la Chisinau pe la 12 si jumatate. Pe drum ne-am intilnit cu echipa de la NIT. Alti colegi de la PROTV, EUTV si TV 7 incercau sa ajunga la fata locului pe un alt drum. Nu stiu care si ce a reusit sa filmeze. Cert este ca dupa ce am plecat noi, s-a dat un ordin ca in raza a 3 km sa nu se apropie niciun jurnalist. Ma refer la presa de la Chisinau, caci mass-media de la Tiraspol se bucura de toate drepturile, atit in stinga Nistrului cit si in dreapta sa.
M-am saturat de atita bataie de joc. Cit vom mai suporta? Nu stiu…

Exclusiv: Foto cu explozia din Transnistria!

raionul Causeni a fost astazi zguduit de o explozite, care s-a produs la o magistarla ce transportă gaze naturale spre ţările Uniunii Europe. Avaria a avut loc între localităţile Copanca şi Chiţcani din raionul Căuşeni. Din fericire, victime nu au fost inregistrate.




Explozia s-a produs aproape la ora 6 dimineata pe un cimp deschis intre satele Copanca şi Chiţcani.











Cauzele incidentului nu se cunosc, dar acest incident este cercetat de catre fortele de ordine de la Tiraspol.

Tuberculoza-marul discordiei la Vorniceni

Schinoasa -un sat de rromi, uitat de lume

17 ani de la razboiul din Transnistria

Din martie, am inceput sa realizez o emisiune la TVC 21. Asta nu inseamna ca am sa renunt la stiri. ,,Reporter Special'' va fi difuzata o data la doua saptamini, duminica la ora 19.25. Voi aborda diverse teme, in special sociale. Va invit sa urmariti prima emisiune. Astept sugestii si critici.