Filmarile show-ului vor avea loc in satul Trebujeni din raionul Orhei. Un loc pitoresc si bine ales, zic eu. Asta e tot ce stiu. Cind aflu mai multe, mai scriu.
marți, 28 aprilie 2009
Cine se insoara cu Fatima?
marți, 14 aprilie 2009
Jeep Safari
Anul trecut cind am fost in Turcia am fost in doua excursii: una pe iaht(6 ore pe Marea Mediterana ) si alta pe muntele Tahtali (2635metri).
Acum am ales Jeep Safari. Am parcurs 120 de km cu jeep-ul prin muntii Taurus.
Primul popas l-am facut intr-un satuc, unde o turcoaica ne-a facut suc fresh de fructe. Un pahar costa 2 dolari.
Pentru alti 2 dolari poti sa faci o mica plimbare cu magarul.
La circa 300 de metri mergem sa vedem un copac milenar. In limba turca se numeste Cigari si are peste 2000 de ani.
Muntii Taurus sunt superbi, mai ales in aprilie cind pe unele virfuri poti vedea inca zapada.
La amiaza am luat prinzul intr-un asa -numit restaurant de la poalele muntilor, unde am mincat peste de riu copt la gratar. Alaturi de restaurant se afla o pestera adinca de jumatate de kilometru. Intrarea costa 1 dolar.
In poza de majos se vad ramasitele unui castel din timpul Imperiului Bizantin.
Ultimul popas -pe malul unui riu de munte. Toata lumea face poze.
Jeep Safari Tur dureaza cam 6 ore si costa 40-50 de dolari. In prêt este inclus si prinzul.
luni, 13 aprilie 2009
Queen Elizabeth -hotelul visurilor mele
Atunci mi-am zis: ,, Intr-o zi, ma voi intoarce aici’’.
Am inceput sa visez si … visul s-a implinit.
In primul rind m-a atras arhitectura hotelului. Queen Elizabeth este construit in forma unui vapor, care are o lungime de circa 200 de metri.
Hotelul dispune de 395 camere care sunt dotate cu aer conditionat, televizor, uscator de par, safe, internet si balcon.
Daca ai chef de dans, mergi la discoteca. Vrei sa faci sport, ai la dispozitie un teren de golf, poti sa joci volei, tennis, bowling etc. Hotelul este plin de baruri si restaurante.
Chiar daca am fost aici in luna aprilie, hotelul era plin. Din cite am inteles, turistii vin pe parcursul intregului an, nu numai in sezonul estival. Majoritatea erau arabi, care au venit la odihna cu familia. Erau insa si multe persoane din Israel si Rusia.
In aprilie, apa marii este cam rece, dar totusi am intrat pentru 5 minute. De fapt, plaja inca nu era amenajata, iar majoritatea turistilor se bronzeaza la piscina, care este una impresionanta.
miercuri, 8 aprilie 2009
Foarte multi tineri, care, dupa mine, habar nu au de politica si de ce au venit acolo.
Scopul lor parea unul singur. Sa distruga cit mai mult pentru ca astfel vor deveni ,,eroi’’.
Pe geamurile Parlamentului zburau documente, unele din ele banuiesc ca sunt importante, televizoare, scaune, obiecte persoanale ale deputatilor. Pe scurt, tot ce le cadea sub mina, era aruncat pe geam.
Unii, inspirati de la tv, si si-au pus acoperit fata, la fel cum o fac teroristii.
In spatele Parlamentului au fost rasturnate si incendiate doua masini, cu care au venit fortele de ordine. In orice moment, automobilele puteau sa explodeze.
Cu siguranta ar fi fost raniti si poate chiar morti. Cine avea sa fie de vina?
Indraznesc sa spun ca s-a furat. Am vazut cu ochii mei cum tinerii inveleau in draperii monitoare de la computer, tastiere, etc.
Unul dintre manifestanti se lauda ca s-a ales cu o masuta de gazete din biroul lui Marian Lupu. Altii, mai invidiosi, se intrebau cum au sa o duca acasa.
miercuri, 1 aprilie 2009
1 aprilie –o zi exploziva
Primul lucru care imi vine in cap e sa sun la Departamentul Situatii Exceptionale ca sa verific informatia. Dupa ce am dat citeva telefoane, cineva de la DSE imi confirma ca situatia este grava.
Sun soferul si cameramanul si pornim la munca. Ne asteapta o zi grea, le zic eu. Asa a si fost.
La ora 8.00 eram deja in satul Copanca, acolo unde s-a produs incidentul.
Adevarata aventura aici a inceput. Explozia s-a produs pe un lan, care se afla la kilometri buni de sat. Cu masina noastra, nici vorba sa ajungem acolo. Era un noroi pina la git. Niste politisti ne spun ca pina la locul incidentului este cam 1,5 km.
-Ce facem? Ma intreaba soferul.
- Nici gind sa ma intorc inapoi. Doar nu am batut atita drum ca sa fac cale intoarsa!
Pornim la fuga printr-o aratura.
-Azi facem sport de dimineata, glumesc eu.
Dupa ce am mers cam 2 km ne-am ratacit. Gluma se cam ingroasa. Nu stiam pe unde sa o luam. Nici vorba de vreo explozie. Ne-am orientat, totusi, dupa jeep-urile care se duceau incolo.
Pina la urma, dupa ce am mers cam 8 km pe jos, pe noroi si cu tripied si camera in spate am ajuns la locul incidentului. Aici ghinion. Explozia s-a produs pe teritoriul Transnsitriei, iar de filmat nici vorba nu poate fi.
- Aveti acreditare? Ne intreaba un nene separatist in lima rusa.
- Nu, zic eu. Adica… da dar nu e la noi. Este la Tiraspol, dar nu am putut sa trecem sa o luam.
- Atunci va rugam sa parasiti teritoriul nostru!
- Dar aici e si teritoriul nostru, nu numai al vostru, ripostez eu.
- Nu! Plecati de buna voie sau va alungam cu forta.
Dupa cietva telefoane disperate pe la Tiraspol, imi dau seama ca nu am incotro.
Dar … nu vroiam sa plec. I-am facut semn cameramanul sa faca macar citeva imagini, ca sa nu ma intorc cu mina goala acasa.
Intre timp, il zaresc pe consilierul ministrului de interne pe probleme speciale.
Ma apropii de el si il salut in lima romana.
El ramine nedumerit si nu imi raspunde. Dupa ce m-am adresat la el pe nume, a schimbat citea vorbe cu mine.
Il rog sa vorbeasca cu separatistii ca sa ne permita sa luma imagini macar citeva minute.
-Nu vreau provocari, imi raspunde el.
-Inteleg… atunci imi acordati un interviu.
-Nu am voie…
De fapt, ma asteptam la asa raspuns. Sunt patita cu domnul consilier.
Am iesit de pe ,,teritoriul transnistrean’’ si am incercat sa facem imagini din ,,tara noastra’’.
Si iarasi intervine nenea separatist.
-Nu puteti filma pentru ca acesta este ,,pamint transnsitrean’’, dar arendat de Moldova.
Am reusit totusi sa tragem citeva cadre. Ma gindeam sa fac un stand –up si sa ma intorc in sat sa discut cu oamenii care au auzit bubuitura. Ma asteaptu insa cei 8 km de drum plin de noroi.
Am pornit pe jos, dar am avut noroc. Cineva ne-a luat cu masina si ne-a scos de acolo.
Cind am ajuns la masina noastra, lasata la o margine de lan, am rasuflat usurati. Am scapat de cosmarul de a merge prin aratura.
Am vorbit cu oamenii din Copanca. Unii au crezut ca e vorba de sfirsitul lumii, altii ca s-a inceput razboiul. Acum erau linistiti, temerile lor nu s-au adeverit.
Am ajuns la Chisinau pe la 12 si jumatate. Pe drum ne-am intilnit cu echipa de la NIT. Alti colegi de la PROTV, EUTV si TV 7 incercau sa ajunga la fata locului pe un alt drum. Nu stiu care si ce a reusit sa filmeze. Cert este ca dupa ce am plecat noi, s-a dat un ordin ca in raza a 3 km sa nu se apropie niciun jurnalist. Ma refer la presa de la Chisinau, caci mass-media de la Tiraspol se bucura de toate drepturile, atit in stinga Nistrului cit si in dreapta sa.
M-am saturat de atita bataie de joc. Cit vom mai suporta? Nu stiu…
Exclusiv: Foto cu explozia din Transnistria!
Explozia s-a produs aproape la ora 6 dimineata pe un cimp deschis intre satele Copanca şi Chiţcani.
Cauzele incidentului nu se cunosc, dar acest incident este cercetat de catre fortele de ordine de la Tiraspol.