Rusia mai rămâne ca o busolă pentru societatea noastră. La Mosova, Tiraspol sau Chișinău regulile se fac în aceeași limbă. Nimic nu s-a schimbat din epoca sovietică. Suntem tratați de sus. Suntem considerați de clasă inferioară...
Nu accept snobii, dar aceștia se exprimă în R. Moldova doar în rusă. Zarurile au fost aruncate în societate tot de noi, când i-am ales pe cei care ne cârmuiesc destinele. Poate că la Moscova pentru unii se găsește dreptatea, dar mă îndoiesc. Moldovenii își leagă uneori speranța în Rusia. Mulți pleacă la câștig într-acolo. Exact, ca pe timpurile ”dezțelenirii” lui Brejnev sau spre Uralii ”auriți” sovietici. Nu s-au mai întors.
Oceanul rusesc le-a frânt sentimentele și le-a înghețat inimile.
Astăzi moldovenii sunt de rasă inferioară la Moscova. Ei muncesc pentru ași asigura familiile cu un trai decent, iar statul comunist dă aceasta drept un succes de planificare strategică. Tinerii noștri sunt vânați de poliția rusească, băgați la zdup prin dosare fabricate, iar într-o perioadă moldovenii erau aduși morți din Rusia, pe bandă rulandă. ”Moscova ucigașă” au titrat o serie de ziare despre fenomen.
Recent un tânăr de 20 de ani, iarăși, s-a întors în sicriu de la Moscova. A fost la câștig, a fost și el la muncă. Doar că a fost omorât în bătăi rusești...
Moscova rămâne o destinație care ispitește brațele ieftine moldovenești. Unii poate și o duc bine spetindu-se, dar existe multe cazuri revoltătoare.
Înainte de revelion au revenit acasă mulți moldoveni ca să petreacă sărbătorile în sânul familiei. Mulți nu s-au mai întors la Moscova. Au fost jefuiți de stăpânii lor. Nu li s-au mai trimis banii promiși, li s-a tăiat speranța ”Rusiei Umane”. Adică au fost ”țepuiți”! Și să-mi spună unii că rușii sunt parte a unui popor ”mesianic”?!
Câteva zile în urmă niște cunoscute s-au întors de la Moscova de la muncă. Au lucrat sărmanele femei, precum negrii la plantație, la construcții și au venit la familie cu buza răsumflată. Rușii și-au bătut joc de ele și pentru două luni de muncă le-au platit doar cu 100 de dolari și le-au achitat drumul. În mod normal, pentru astfel de servicii, în Rusia, moldovenii sunt răsplătiți cel puțin cu câte 500 de dolari pe lună. Acasă, le așteptau cu sufletul la gură copiii, care au rămas în grija bunicilor. Ce nu fac mamele moldovence numai ca să le poată oferi o viață mai bună odraslelor lor? Iar fratele mai mare de la Răsărit își bate joc de ele...
Și la Bălți au venit tot mai mulți cetățeni care au rămas cu o amintire nu tocmai bună despre ”țara cu cei mai mulți sfinți”- de la Ivan Groaznic, Petru I, Lenin, Beria, Stalin, Putin și Popa Alexei II. Dar ar fi bine ca rușii să-și țină sfinții acasă și să nu ni-i exporteze. Nu de alta, dar Voronin ni-i bagă, iaca-ia, la televizorul cu acoperământ național ca să ne siluiască sufletele...
Ochiul ocult al limbii ruse
Snobii preferă limba rusă. Am mai spus nu-i prefer pe aceștia. Nici gesturile, nici mimicile sau argoul lor. Snobii nu sunt exclusiv de etnie rusă, dar, totuși, sunt snobi. Și este revoltător că acceptăm snobismul, chitciul, falsitatea să ne domine. La Moscova, Tiraspol sau Chișinău ni se dă lingura cea mai mare cu care trebuie să mâncăm ”lapșa”( macaroane-n.a.) rusești. Cât va mai trebui să suportăm această umilință? Moldovenii noștri care pleacă să muncească la negru în Rusia, Italia, Spania, Portugalia etc învață limba în câteva luni. Sunt nevoiți, altfel nu-și pot găsi un loc de muncă. Unii conaționali care stau câțiva ani în străinătate vorbesc limba statului în care se află chiar fără accent. Rușii din Republica Moldova care nu vorbesc limba de stat sau sunt proști și nu pot învăța o viață dulcele nostru grai sau se dau șmecheri....
În cinematografele din Chișinău-nici vorbă de filme sonorizate sau subtitare în limba română. Dacă ai putea să le vizionezi măcar în limba engleză! Nu ai cum majoritatea sunt sonorizate în limba lui Lenin. Și moldoveanul tace, nu-l deranjează. Se mai găsesc și ,,deștepți’’care spun că nu privesc filmele subtitrate în română (mă refer la cele care rulează la televizor) pentru că, vezi Doamne, ei nu reușesc să citească...
Verișoara mea rusoaică, care locuiește la Moscova, nu știe nici o boabă de română. Îmi amintesc, când eram copilă, adică aveam șase ani, bunica mi-a zis că trebuie să învăț limba rusă ca să pot vorbi cu Ina.
- Bunică, de ce Ina nu învață limba mea, dar eu trebuie s-o învăț pe a ei?
Nu îmi aduc aminte care a fost răspunsul bunicii, dar am învățat rusa.
Pentru că noi moldovenii avem prea mult bun simț față de alte etnii.
Destule exemple de comportament discriminatorii ale ”fraților mai mari”, ruși, la adresa noastră- a etniei titulare, - le avem împachetate și arhivate în memoria colectivă. În țara noastră rușii sunt ridicați în funcții cheie în stat. Iar noi, servili, ne supunem lor ca la comandă.
Ei dețin telecomanda destinelor noastre, iar aceasta se cheamă stat plurietnic, multinațional și multilingvist.
În R. Moldova multilingvismul a devenit sinonimul limbii ruse. Continuăm să plătim din banii noștri deputați care nu cunosc o iotă din limba de stat și nici nu au în gând s-o respecte vreodată. Din bugetul statului se mai cheltuie bani pentru traducerea actelor legislative din română în rusă...
În Moldova se mai traduce limba Pactului Molotov-Ribbentrop...
Trăim într-o societate violată de valori străine și dezordonată, dar conectată la ”soluția rusească”.
O societate în care mustul stalinist coexistă cu ideea de civilizație...
