Sf Valentin sau Sf Felicitas?

Azi, 14 februarie, lumea sarbatoreste Sf. Valentin si Valentina. Am primit mesaje de felicitare... multumesc. Dar putini stiu ca de fapt, azi, conform calendarului ordtodox de rit vechi, este sarbatorita Sf. Felicitas.
Cum aflat despre asta?
Cind eram mica, mama imi povestea ca parintele nu vroia sa ma boteze Felicia pentru ca acest nume nu ar exista in cartile bisericesti. Asa ca preotul insista sa fiu botezata Profira, la fel ca si strabunica mea. Pina la urma am fost botezata Felicia, dar cind am crescut mai mare am luat un calendar ortodox si am cautat numele meu. Si... am gasit. Pe 14 februarie( rit vechi) sunt sarbatoriti mai multi sfinti, printre care si Sf. Felicitas.
Cine a fost Sf. Felicitas?

Felicitas a fost sclava mucenitei Perpetua. Basilica.ro scrie ca Perpetua şi Felicitas au trăit în vremea împăratului Septimiu Sever( 193-211). Pe 7 martie 203, acestea, impreuna cu alti tineri au fost intemnitate in Cartagina in conditii foarte grele.
În acea epocă, a fi creştin însemna un risc permanent: riscul de a sfârşi viaţa într-un circ, ca hrană pentru fiarele sălbatice, şi curiozitatea bolnăvicioasă a mulţimii.
Tot asa au murit si Sfintele Perpetua si Felicitas- au fost sfisiate de o vaca pe un amfiteatru din Cartagina.


Vibia Perpetua a scris, cât timp a fost întemniţată, un jurnal cu toate cele ce li s-au întâmplat ei şi mucenicilor cu care a pătimit, fapte care au fost cuprinse într-o carte, „Istoria suferinţelor Perpetuei şi ale Felicitei“.

Autenticitatea relatărilor a fost confirmată prin descoperirea unei bazilici construite în secolul al IV-lea la Cartagina (Basilica Majorum). În 1907, aici a fost găsită o piatră funerară cu o inscripţie ce poartă numele Sfintelor Perpetua şi Felicitas, ridicată pe mormintele lor.

Azi am gasit pe presa din Romania ca la Teatrul Regina Maria se joaca si o piesa in premiera care se numeste „Perpetua și Felicitas”.

,, Limba moldoveneasca'' , recunoscuta de REUTERS

Geografia socialistilor

Breaking news: Consiliului Raional Drochia si-a mutat sediul la ... Orhei. Cel putin asta reiese dintr-un comunicat al Partidului Socialistilor expediat astazi presei. Socialistii lui Dodon ne anunta ca mişcarea de tineret “Garda tînără” va protesta în faţa sediului Consiliului Raional Drochia, iar evenimentul va avea loc in orasul Orhei.

Plimbarea cu submarinul in Marea Rosie sau cum arata fundul marii?

Eilat este cel mai de Sud punct al Israelului si este un oras-port situat intre doua state: Iordania si Egypt. Am ajuns in oras seara tirziu, dar era atit de superb incit dupa ce ne-am lasat bagajele la hotel, nu puteam sa nu fac un tur. Asa am ajuns si la granita cu Egyptul, unde mi-am facut o poza ca amintire. Mai departe nu puteam sa merg, nu aveam viza, dar nici timp.


Eilatul are o sumedenie de atractii pentru turisti, dar, daca ajungeti pina aici, nu trebuie sa ratati sa vizitati Parcul Marin Subacvatic.


Este incredibil de frumos. Intrarea in parc costa cam 30 Euro. Asta daca vrei sa vizitezi toate atractiile, dar pentru asta iti trebuie sa rezervezi o zi, sau macar 3-4 ore.

In parc sunt expusi pesti de diferite specii, care te captiveaza atit prin dimensiune cit si culoare. De asemenea aici veti gasi un rezervor de rechini si unul de testoase .







O zi petrecuta aici este de neuitat. Cel mai mult mi-a placut plimbarea cu submarinul in Marea Rosie.

Yellow Submarine, asa cum ii spune toata lumea, este unul dintre cele mai moderne submarine publice din lume. Are fundul din sticla si se scufunda incet incet pina la o adincime de 60 m. Astfel, ai posibilitatea de a vedea cum apa marii isi schimba culoarea la diferite adincimi. Cit despre pesti si corali … ramasesem ara cuvinte... Asa ceva am vazut doar la tv.






Totusi, la lumina, coralii sunt mult mai frumosi. Asa ca intrati in observatorul submarin unde veti avea ocazia sa vedeti diferite specii de pesti si corali, pe care nu -i poti gasi in niciun acvarium al prietenilor.

ISRAEL: IERUSALIM sau cum am fost alungată din mormîntul lui Isus

Inainte de a pleca in Israel am scris pe o foaie locurile pe care vroiam sa le vizitez in Tara Sfinta si ma bucur ca am reusit chiar sa vad mai mult decit mi-am programat, dar asta numai datorita prietenilor din Israel care au avut grija de mine timp de o saptamina cit am stat acolo.

Asa cum musulmanii vor macar o data in viata sa ajunga la Mecca, asa si eu mi-am dorit ca macar o data sa vad Ierusalimul, in special mormintul lui Isus. Sincer, am fost dezamagita, dar am sa explic mai jos de ce.

Dupa ce ne-am cazat la un hotel din centrul orasului, am luat trenul spre Old City, locul unde urma sa vad ,,cele mai sfinte locuri dintre cele sfinte'', daca pot sa le spun asa. Special pentru asta mi-am cumparat o rochie lunga, ca sa respect codul imbracamintei in Biserica.
In 15 minute ajungem in fata zidurilor Orasului Vechi. Imediat cum intri, te pomenesti in mijlocul unor negustori care incearca sa-ti vinda fel de fel de lucruri, de la prajituri si fructe pina la haine si suvenire. Arata exact ca medina tunisiana sau ca bazaarele turcesti.

In timp ce mergeam prin aceasta piata, cautam sa inteleg ce este sfint aici. Dupa ce am mers vreun sfert de ora, am vazut undeva o inscriptie VIA DOLOROSA. Doamne, mergeam pe Via Dolorosa si nici nu stiam. Precizez din start ca nu am avut ghid.


Via Dolorosa, e drumul pe care Iisus a mers cu crucea in spate de la judecata spre rastignire. Aici se afla cele 14 opriri ale Crucii care duc spre Biserica Sfantului Mormînt din Cartierul Crestin, cunoscut ca si locul unde a fost ingropat si unde a inviat Hristos.

Nu stiu cum altii, dar eu mi-am imaginat altfel VIA DOLOROSA- un drum simplu, fara negustori care incearca in fel si chip sa-ti vinda fel de fel de nimicuri, pe care sa mergi si sa meditezi in sinea ta la cele bune si la cele rele.



Nu este simplu sa ajungi nici la Biserica Sfantului Mormint, pentru ca nu este niciun indicator dupa care sa te conduci. Asa ca, intrebind de unul de altul si mergind ba la dreapta, ba la stinga, am ajuns intr-un final la Biserica.


Este un edificiu mare, impresionant. Ne-am strecurat printre multime si am intrat. In mijloc- o gramada de oameni care se inchina la ceva. Ce este asta? Nu stim, nu este scris nimic. Dupa ce am intrebat pe mai multi oameni, am inteles ca aici este locul in care corpul lui Isus a fost invelit in panze albe de in, dupa ce a fost coborit de pe cruce.



Ne inchinam si noi, facem poze ca amintire si mergem mai departe. Cam la 20 de metri la dreapta se afla o bisericuta. Oamenii asteapta cuminti sa intre. Este locul in care a fost inmormintat si unde a inviat Isus. Tot de aici in fiecare an, de Paste, ne este adusa lumina sfinta.



Deoarece mormintul este mic, in ,,pestera'' intra cite 4-5 oameni. In mijloc este un sfesnic unde ard citeva luminari. Am incercat sa aprind si eu luminarile pe care le aveam in mina, dar un calugar grec mi l-ea stins imediat si m-a dat afara. A urlat la mine intr-o engleza stilcita sa plec de aici si a mai bolmojit nu stiu ce acolo … Eu am ramas socata, am zis doar ,, I am sorry''. Pentru o secunda am avut impresia ca ma aflu in iad si nu in Casa Domnului. Asa si nu am inteles ce s-a intimplat? De ce a tipat la mine? De ce nu puteam sa aprind luminarea si daca e interzis, de ce nu era scris acolo nimic? Si daca am gresit, de ce nu mi-a explicat omeneste, dar trebuia sa aiba un comportament agresiv ?! Mi-am spus in mintea mea doar ,, Iarta-l Doamne ca nu stie ce face''.

Nu puteam sa nu vad si Zidul Plingerii.


Este cel mai important loc pentru evrei. Aici atmosfera e cu totul alta. Lumea, in liniste se roaga … Poti intilni oameni de diferite religii. Fiecare isi scrie dorintele pe o foaie si le pune in zid.






Se spune ca acestea se implinesc … Si eu chiar cred in asta ...

Drumul spre Sahara (II ZI)

Dimineaţă m-am trezit pe la ora 4. Am luat repede micul dejun si am pornit la drum. La ora 5 şi 10 minute am prins răsăritul soarelui în deşert.


Cel mai aşteptat moment al zilei era excursia cu jeep-urile prin pustiu, dar pînă a ajunge la asta, trecem de-a lungul lacului sărat Chott El Djerid.





Ghidul ne lasa la dispoziţie vreo 10 minute să mai face poze, apoi pornim la drum. Într-un sfert de ora suntem pe drumul pe unde trece raliul Paris-Dakar. Asigurati-va ca v-ati pus centura si ţineti-vă bine. Dacă va este frică, inchideţi ochii. Simti cum adrenalina iti creste in singe, pe masura ce soferul apasa tot mai tare pe pedala de acceleratie. Din masina se aud doar strigate de bucurie, iar cind reusesti sa treci cu bine peste o duna mai maricica, rasufli usurat.





Din pacate, pozele nu sunt prea reusite. Mi-a fost aproape imposibil sa fotografiez. Cu o mina ma tinema bine, cu alta incercam sa nimeresc butonul de la aparatul foto.






Dupa o plimbare printre dune, ajungem la un alt loc istoric- Star Wars. In 1975 aici a fost amenajat platoul de filmare a filmului Razboiul Stelelor.









Chebika este o oaza care se află cam la 10 km de Algeria. Peisajele sunt de nedescris.














Kairouan a fos ultima destinatie a excursiei noastre. Aici se afla cea mai veche moschee din Africa de Nord. Dupa Mecca, Medina si Ierusalim, Kairouan este considerat al patrulea loc sfint al musulmanilor.





Excursia este una foarte obositoare, dar merita orice efort. Numai asa simti ca ai vazut o particica din Africa adevarata.